Vulpile mănâncă resturi umane de zeci de mii de ani

mănâncă

Dieta vulpilor a fost influențată de oameni în urmă cu zeci de mii de ani, prădătorii mici au fost legați de activitatea umană încă din cele mai vechi timpuri, potrivit unui nou studiu publicat miercuri de cercetătorii de la Universitatea germană din Tübingen.






După cum a declarat Chris Baumann, șeful cercetărilor de pe portalul de informare PLOS ONE, vulpile adoră resturile. În natură, vulpile mănâncă adesea mâncarea lăsată de prădători mai mari, urși, lupi, dar cu cât trăiesc mai aproape de oameni, cu atât mai mult din ce lasă oamenii lor în hrana lor.

Conform ipotezei lui Baumann și a colegilor săi, dacă această relație reciproc avantajoasă poate fi urmărită în timpuri străvechi, atunci vulpile pot oferi informații utile despre impactul uman din trecut.

Autorii studiului au comparat proporțiile izotopilor de carbon și azot din epoca mijlocie și superioară a rămășițelor diferitelor erbivore, prădători mari și vulpi roșii și polare care au fost excavate în mai multe situri arheologice din sud-vestul Germaniei.






În siturile mai vechi de 42.000 de ani, când neanderthalienii au populat regiunea împrăștiată, vulpile au mâncat în continuare la fel ca prădătorii mari locali. Dar în siturile mai tinere, care pot fi deja legate de răspândirea Homo sapiens, dieta vulpilor consta deja în cea mai mare parte din reni, care era prea mare pentru a fi omorâți de o vulpe, dar era un aliment important pentru oamenii preistorici.

Potrivit studiului, în paleoliticul superior, obiceiurile de hrănire ale vulpilor s-au schimbat: acestea nu mai trăiau din rămășițele lăsate de mari prădători, ci din rămășițele lăsate de oameni. Cercetătorii consideră că vulpile consumă resturi umane de aproximativ 42.000 de ani, astfel că studierea dietelor de vulpe poate oferi informații importante despre impactul oamenilor asupra ecosistemului.

Reconstrucția hrănirii vulpilor din epoca de gheață a arătat că primii oameni moderni au avut un impact asupra ecosistemului local încă cu 40.000 de ani în urmă. Cu cât oamenii au populat mai mult o zonă dată, cu atât mai multe vulpi s-au adaptat la acestea, scriu autorii studiului.