In strainatate

Viitorul mâncării

În 2050, pe Pământ vor trăi 10 miliarde de oameni. Aceasta este o provocare care nu poate fi rezolvată decât prin revoluționarea aprovizionării cu alimente. Dar cum ar putea arăta aprovizionarea cu alimente a viitorului? Un raport UBS abordează acest subiect.

UBS numește 5 tendințe și presupune că acestea vor avea un impact semnificativ asupra pieței alimentare în deceniile următoare.

Economie politică
ONU estimează că vor exista aproximativ 2 miliarde de oameni mai mult pe Pământ până în 2050, ceea ce va duce la o creștere cu 60% a cererii de alimente.
Creșterea populației în Asia și Africa va afecta întreaga lume. Numai în Africa, încă un miliard de oameni vor trăi până în 2050, în timp ce populația din Asia s-ar putea înmulți până în 2030. Până la mijlocul secolului, cu 2,5 miliarde de oameni mai mulți ar putea trăi pe al doilea continent ca mărime de pe Pământ. Pe măsură ce ruralizarea rurală, producția de alimente se schimbă și deciziile privind distribuirea resurselor între zonele urbane și rurale devin mai complexe și chiar mai politice. Ca urmare, de exemplu, deficitul de apă va deveni o problemă centrală, iar concurența pentru terenuri va avea, de asemenea, un impact asupra comerțului cu alimente și a rețelelor care creează valoare.
Datorită infrastructurii deficitare din țările în curs de dezvoltare, producția de alimente se va confrunta cu dificultăți serioase în satisfacerea cererii interne în creștere, în timp ce clasa de mijloc urbană se va îndrepta către alimentele importate, cu condiția să fie mai ieftine și de mai bună calitate.

Consumatorii secolului XXI
Cum sunt consumatorii viitorului? Ce vor cumpăra și cum vor consuma produsele pe care le cumpără? Dacă totul se desfășoară fără probleme, urbanizarea, creșterea veniturilor și un acces mai bun la alimente ar trebui să ducă la o alimentație mai sănătoasă, în special pentru alimentele cu prețuri mai ridicate. Totuși, acest proces are și consecințe: de exemplu, resursele existente pot deveni din ce în ce mai împovărate dacă consumatorii preferă diete alternative. În plus, schimbările demografice pot afecta și consumul viitor de alimente: devine din ce în ce mai important să dezvoltăm produse pentru diferite grupe de vârstă.

Potrivit unui studiu recent realizat de McKinsey, consumatorii sub 35 de ani preferă produsele noi, mai ales când vine vorba de alimente. Dincolo de carne și Burgerul imposibil sunt doar două dintre multele exemple.

În plus, „nutriția conștientă” devine din ce în ce mai populară printre cercurile milenare, adică există un interes pentru mărci sau alimente care provin dintr-o sursă durabilă și acești tineri sunt, de asemenea, curioși cu privire la modul în care sunt preparate alimentele.
Potrivit Deloitte, 40% din consumul total ar putea fi asigurat până în mileniu până în 2020, reprezentând o cifră de afaceri anuală de 40 miliarde USD (36 miliarde EUR).
Cererea online de alimente poate fi determinată și de consumatorii tineri. Persoanele cu vârsta sub 35 de ani comandă mai mult de o dată pe săptămână online, iar cu cât consumatorul este mai în vârstă, cu atât comandă mai rar online.

Prinderea digitală din urmă
Industria alimentară și agricultura sunt la un pas de o revoluție digitală. Producția de alimente în 2018 a fost încă pe ultimul loc în ceea ce privește introducerea tehnologiilor digitale. De exemplu, prevalența digitizării în agricultură a fost de numai 0,3%, comparativ cu 2,5% în sectorul financiar și aproximativ 12% în comerțul cu amănuntul. Cu toate acestea, subiectul primește acum o mulțime de atenție din partea investitorilor care consideră că este esențial să faciliteze trecerea agriculturii în viitor. Investițiile în tehnologii agricole au crescut cu 43% anul trecut, comparativ cu 2017, la 16,9 miliarde USD (15 miliarde EUR). Pe piața digitală în creștere rapidă, noile tehnologii au devenit factori cheie de creștere pentru multe companii. Efectele utilizării mai largi a acestor tehnologii sunt mai semnificative și au o putere de transformare mai mare decât s-a prevăzut inițial.

Sarcini
În termen de 10 ani, aceste provocări ar trebui să fie îndeplinite:
Orașe și comunități durabile: Până în 2030, două treimi din populația lumii va locui în orașe, iar în Asia, aproximativ jumătate din populația urbană a lumii va locui. Creșterea exponențială a orașelor va pune cerințe uriașe asupra sistemelor alimentare.
Protecția climei: Producția de alimente reprezintă în prezent aproximativ 30% din emisiile de gaze cu efect de seră. Este nevoie de o agricultură durabilă.
Viața subacvatică: Peștele reprezintă 17% din proteinele animale consumate în întreaga lume. Potrivit FAO, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Organizației Națiunilor Unite, 30% din stocurile de pește din lume fac în prezent obiectul supra-pescuitului.
Viata la tara: Agricultura este principala cauză a defrișărilor (aproximativ 80%) și a pierderii treptate a biodiversității. Potrivit FAO, 25% din terenurile agricole au fost deja degradate și diferite aspecte ale producției de alimente contribuie la acest proces. Pentru a face față acestor provocări cu mai multe fațete, este necesar să se creeze o coaliție de investitori, companii, fermieri și guverne.