Cercetătorii avertizează asupra consecințelor pe termen lung ale topirii ghețarilor alpini

Zona de gheață din Alpi, măsurată la începutul secolului, ar putea fi redusă la doar patru procente până în 2100, iar topirea va pune în pericol aprovizionarea cu apă și viața fluvială, a atras atenția un grup internațional de cercetare.






cercetătorii

În prezent, zece la sută din teritoriul Pământului este acoperit de ghețari, dar întinderea lor este în continuă scădere. Cea mai mare atenție se concentrează asupra uneia dintre consecințele topirii, creșterii nivelului mării, iar efectele dispariției ghețarilor, cum ar fi amenințările la alimentarea cu apă a populației, sunt mult mai puțin luate în considerare de către lume,.

Majoritatea maselor de gheață care dispar sunt în Golful Alaska, partea canadiană a Arcticii și învelișul de gheață din Groenlanda și Antarctica. Cele mai mari pierderi pentru propriul teritoriu se află în Alpi și Anzi.

În ultimii 30 de ani, Alpii s-au încălzit deosebit de puternic. Ținând cont de scăderea ratei de zăpadă, învelișul de gheață a scăzut cu mai mult de jumătate, sau 54 la sută, din 1850 Conform calculelor actuale, Alpii vor avea 4-13 la sută din capacul lor de gheață în 2003 până la sfârșitul secolului 21.






Contracția globală a ghețarilor are, de asemenea, un impact major asupra râurilor, potrivit unei analize a experților. Aprovizionarea lor cu apă devine imprevizibilă, deoarece acestea sunt alimentate mai puțin de apă topită și precipitațiile din ce în ce mai multe afectează cantitatea de apă. Acest lucru afectează și viața acvatică.

Topirea gheții eliberează substanțe dăunătoare, cu acțiune îndelungată, din producția industrială sau pesticide, care pătrund în cursul apelor, râurilor și apelor subterane cu apa topită. Topirea ghețarilor pune astfel în pericol și populația.

Viețile oamenilor sunt afectate pe mai multe niveluri de râurile alimentate de ghețari: de la aprovizionarea cu apă și agricultură la pescuit până la rolul cultural și religios al râurilor în societate.

„De la diversitatea rasială a faunei sălbatice la turism, de la hidroenergie la apă potabilă, gama de riscuri pentru modul nostru de viață este foarte largă”, a declarat Alexander Milner, cercetător la Universitatea din Birmingham și coautor al studiului.

(MTI)
Experții spun că este nevoie de mai multe cercetări privind riscurile și trebuie făcute mai multe pentru a se adapta la schimbările actuale și viitoare.